Sigla

Situl Natura 2000 Râul Gilort

Speciile şi habitatele de importanţă comunitară prezente în sit

Situl Natura 2000 Raul Gilort este format dintr-un mozaic de ecosisteme terestre si acvatice intrepatrunse. Intalnim multe ecosisteme terestre formate din terenuri agricole, pasuni, paduri, in special de lunca si zone cu pomi fructiferi. Situl a fost infiintat pentru protectia speciilor a caror existenta este legata de ecosistemele acvatice, ecosisteme din care fac parte.
Raul Gilort este unul dintre raurile din Oltenia care a fost ceva mai putin afectat de interventiile antropice. Din acest motiv specialistii in biodiversitate si cercetatorii ajunsi in zona au mentionat faptul ca diversitatea specifica a raului este considerabila. Aici a fost gasita specia Eudontomyzon mariae (chiscar), specie pentru a carei conservare s-au desemnat foarte putine situri. Pe langa aceasta, in rau este prezenta si Sabanejewia aurata (dunarita, bulgarica), specie endemica in tara noastra. Ambele specii figureaza in Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania. Situl prezinta o importanta deosebita pentru o specie de mamifere, una de amfibieni si patru specii de pesti.

Specii de mamifere prezente in sit

Vidra (Lutra lutra)
Specie de carnivore de talie mijlocie, dimensiunile corpului variaza intre 60-80 cm lungime, coada fiind de 30-50 cm. La maturitate poate atinge sau chiar depa?i 10 kg. Culoarea blanii este maronie, mai deschisa in zona barbiei, a botului si a abdomenului. Picioarele sunt relativ scurte iar intre degete prezinta o membrana bine dezvoltata care ajuta la deplasarea in apa.
Vidra traieste pe malurile apelor curgatoare si statatoare, prezenta ei fiind un indicator al apelor curate, specia fiind sensibila la poluare. Prefera malurile impadurite ?i abrupte.


Specii de amfibieni prezente in sit

Buhaiul de balta cu burta galbena (Bombina variegata)
Este o brosca de dimensiuni mici, de pana la 5 cm. Corpul este aplatizat, are capul mare ?i botul rotunjit. Coloritul este extrem de variabil. Pe spate indivizii sunt colorati in cenusiu deschis, maroniu sau masliniu patat cu negru. Abdomenul si gusa sunt colorate in galben, pe fondul caruia este un desen marmorat cenusiu spre negru, dominand insa pigmentul galben. Coloritul este foarte intens, reprezentand un mijloc de avertizare asupra toxicitatii speciei.
Ocupa orice ochi de apa, preponderent balti temporare, putandu-se reproduce inclusiv in denivelari ale solului ce contin sub un litru de apa.
Este intalnita aproape pretutindeni unde gaseste un minim de umiditate, de la 150 m pana la aproape 2000 m altitudine.


Specii de pesti prezente in sit

Chi?carul (Eudontomyzon mariae)
Chi?carul poate fi u?or recunoscut in principal dupa forma ciudata a corpului, asemanandu-se mai degraba cu un ?arpe decat cu un pe?te. Are corpul aproape cilindric, lipsit de inotatoarele perechi, iar gura circulara, lipsita de maxilare, este pravazuta cu 2 lamele foarte ascu?ite cu care despica pielea altor pe?ti sugandu-le sangele. Poate atinge o lungime de maxim 30cm (majoritatea exemplarelor masoara 15-20cm). Duce o via?a parazitara, profitand de fiecare pe?te bolnav intalnit. Folosindu-?i gura drept ventuza, se lipe?te de corpul pe?tilor, sugandu-le sangele ?i celelalte substan?e nutritive. Este o specie rara, pentru a carei protejare s-au desemnat foarte pu?ine situri Natura 2000.

 

Porcusorul de nisip (Gobio albipinnatus)
Este un pe?te mic, avand o lungime de pana la 12 cm. Are corpul alungit si mai cilindric decat la alti porcusori, pu?in comprimat in lateral ?i o pereche de musta?i la buze. Coloritul este brun-cenusiu pe spate si alb-galbui pe laterale, pictat cu 7 pana la 9 pete mari negricioase, aranjate dinspre cap spre coada. Traieste in rauri in zonele cu substrat de nisip fin sau argila. Prefera locuri cu apa ceva mai adanca si curent slab. Evita sectoarele cu apa mai rapida, sau statatoare si fund malos. Traieste mai mult solitar, uneori in carduri mici. Porcusorul de nisip are o raspandire sub media speciilor de pe teritoriul Romaniei (este o specie rara), arealul sau fiind in scadere.

 

Mreana vanata (Barbus meridionalis)
Este un pe?te de dimensiuni mijlocii (la maturitate atinge 10-17 cm lungime), are corp alungit ?i rotund, indesat, cu cap mare, ochi mici ?i bot lung, proeminent. Spatele este cenu?iu vanat, iar laturile ?i burta sunt argintii. Are doua perechi de musta?i, una mai scurta la varful botului ?i alta mai lunga la col?urile gurii.
Traie?te in raurile ?i paraiele din regiunea de munte ?i partea superioara a regiunii colinare. Poate fi gasita atat in rauri pietroase, rapide ?i reci, cat ?i in unele ape mai namoloase din zona montana. Prefera zonele din rauri cu curen?i puternici ?i fund pietros. Spre deosebire de porcu?orul de nisip, arealul acestei specii se afla in continua extindere.

 

Dunari'a (Sabanejewia aurata)
Specie caracteristica apelor mari de ses, traieste in locuri linistite nisipoase, argiloase, sau pietroase, ori intre radacinile de la mal. Dunari?a are lungimea de 5-10 cm, corpul este relativ scurt, inalt ?i gros, cu spatele arcuit. Pe spate are 5-8 pete dreptunghiulare, intunecate, cu reflexe aurii, ce alterneaza cu 5-8 spa?ii mai inguste, galbene-nisipii, uneori ro?cate, ce se intind ?i pe laturi. Laturile au 6-11 pete mai mult sau mai pu?in dreptunghiulare. Abdomenul este alb argintiu sau alb-violaceu la exemplarele tinere.